Rugăciune
Nu Te mai caut, pentru că Mi-ai fost sădit în suflet încă din copilărie. Nu mă îndoiesc de existența Ta, nu-Ți nesocotesc măreția, nu Te învinovățesc pentru eșecurile mele. Am fugit de Tine de atâtea ori și tot Te-ai obosit să mă găsești, să mă vindeci, să-mi aduci lumină. Te-am simțit atât de aproape în zilele cu soare sufletesc, am crezut că Ți-am atins piciorul și că pot păstra o fărâmă din imensitatea Ta. Ți-am pierdut harul printre degete, chiar înainte de a-mi sfinți mâinile necredincioase. Te-am cunoscut, dincolo de milenii pătate, Te-am cunoscut Întreg și Etern...
N-a mai rămas nimic din ce mi-ai dăruit cândva, nimic altceva decât o inimă de dantelă ruptă. M-ai lipsit tocmai de ceea ce prisosește Pământului, m-ai lipsit de Sens, Doamne. Cât o să-mi mai port rătăcirile prin lume, cât o să-mi mai curgă păcatele sub pleoape, cât o să mi se mai zbată noi speranțe fără aer? De ce nu-Ți cobori privirea peste încercările mele disperate de a mă reîntregi?
Și când mă vezi sufocându-mă în îndoieli și neputințe, când spasmele interioare îmi chinuie ființa, când mor de mii de ori în lupte pentru care nu mi-ai dat arme, de ce nu mă salvezi? De ce nu-mi răspunzi când timpul se scurtează în fața unei decizii? De ce m-ai uitat, Doamne?
O sa isi indrepte privirea si asupra ta:-D
RăspundețiȘtergereAr trebui sa fie langa noi tot timpul...
ȘtergereNiciodată nu îți pierde speranța, El este acolo întotdeauna, chiar și când crezi că ești singură, chiar și când crezi că te-a abandonat, El este lângă tine prin tot ce te înconjoară, prin cei ce te ajută să mergi înainte, El niciodată nu-ți dă o cruce mai grea decât poți îndura, iar crucile ce ți le oferă spre a le purta nu sunt lipsite de scop. Nu fi tristă pentru greutatea lemnului, ci pentru puterea ce o vei dobândi cărându-l..
RăspundețiȘtergereOferă-mi un braț al crucii tale, te-aș ajuta s-o porți mai ușor, ți-aș lega umărul însângerat și ți-as șterge chipul de sudoare și lacrimi...
Și nu uita, El e mereu acolo, oricât ai fi de singură!...
As vrea doar sa aud o voce care sa ma ghideze, pentru ca eu alung oamenii si darurile primite. De multe ori, in mijlocul furtunii, cerul e mut.
ȘtergereVa trebui să încerci mai tare, încă nu e de ajuns să mă alunge. Iar dacă e liniște, cu atât mai bine. În mijlocul furtunii îmi vei auzi glasul mai clar, și chiar de sunt și eu o persoană pe jumătate pierdută, jumătate aș dori să te pot ghida.
ȘtergereOricât de singură te-ai crede, El e lângă tine. Într-o formă sau alta.
Multumesc pentru prietenia "virtuala".:)
ȘtergereDumnezeu e ascuns in oamenii din jurul nostru, trebuie doar sa-L recunoastem.
Exact la asta mă refeream, și mi-aș dori tare mult să ajungi să crezi cu toată ființa în acest fapt, nu doar să îl poți scrie. Îl vei găsi, mai devreme sau mai târziu. Important e să păstrezi speranța și să te bucuri de toate „nimicurile” din jurul tău.
ȘtergereCu foarte mare plăcere, mi-ai devenit foarte simpatică și îmi place enorm cum scrii. Păcat doar că mă simt un pic vinovată față de tine..
Cat adevar in cuvintele tale...De-ar fi un leac sa ma vindece de visare, un strop de realism in mine, macar o farama de curaj, as sti sa pastrez oamenii aparuti in viata mea.
ȘtergereCuvintele sunt atat de clare si, totusi, asa greu de rostit...
Multumesc inca o data!:)
Frumos scris! ...Inima desfacuta bucati lasa sa curga tot amarul spre cerul de arama. Dar tocmai ea, inima franta tea asezat pe prima treapta care inalt. Nu trebuie decat sa crezi, fara sa vezi, fara sa simti, apoi vei vedea si vei simtii. Credinta iti va deschide usa ca sa vezi nevazutul.
RăspundețiȘtergereioan 6/37
Nu sunt nici pe ultima treapta, insa cred, chiar cred pentru ca L-am cunoscut deja, in multiple ipostaze si situatii. Ceea ce-mi lipseste e puterea, o putere pe care o tot astept de doua decenii...
Ștergere