Tu


Mi te-ai încurcat în visele eterne
Și te-am rătăcit când îți vrăjeam întruparea,
Pe tine, necunoscut, omolog al tăcerii mele...

Mi-aș scufunda trecutul în iluzia-ți oarbă
Și, din sufletul meu, aș mai frânge o coardă
Pentru tine, necunoscut, pierdut în altă lume.

Aș putea adormi între coastele tale
Și ti-aș fi și înger și zbor și chemare
Ție, necunoscut, vag erou al iubirii ideale...

Să vii mai aproape de genele mele,
Să-mi spui povești, ca să cred în ele,
Tu, necunoscut, motiv al dimineților de fiere.

Alintă-mi tristețea și mângâie-mi firea,
Pe tâmpla cea grea să-mi crestezi fericirea,
Tu, necunoscut, căutat printre mii de dileme.

Și, din cuvinte închise-n liniștea-mi dură,
Îmi vei păstra doar două, pe încheietură,
Tu, necunoscut, poezie a închipuirii mele...

Inspirația muzicală: Rava-"Inima mea"

Comentarii

  1. Nu stiu cum reusesti sa imi incanti inima de fiecare data :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Îmi doresc să scriu din inimă, pentru cât mai multe inimi. Și..mulțumesc! ;)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Voci rabdatoare

Postări populare de pe acest blog

De ce nu dormi la ora asta?

Notițe needitate

Totul este o eră